Două ipoteze de ordin psihanalitic cu privire la aspecte din opera si viața lui Immanuel Kant

Abstract

Articolul își propune să sondeze corelații între aspecte din istoria de viața și opera filosofică a lui Immanuel Kant, supunând analizei două ipoteze de ordin psihanalitic cu privire la personalitatea sa. Prima ipoteză se conturează în jurul caracterului de tip obsesional al filosofului, susținută de stilul de viață riguros, de filosofia morală sau de elemente din epistemologia kantiană, în timp ce a doua ipoteză punctează perspectiva trăsăturilor de personalitate de tip narcisic, din unghiul psihologiei sinelui în direcția lui H. Kohut și se sprijină pe elemente din biografia lui Kant dar și pe aspecte din scrierile sale cu privire la pedagogie și antropologie. Cercetarea a evidențiat argumente precum: trăsăturile de tip obsesional pot fi interpretate prin cheia funcționării filosofului în defensele de tip formațiune reacțională sau a izolării afectului de rațiune ce reiese din filosofia morală, dar și din planul vieții personale și prin stilul sistematic și riguros atât în filosofie, cât și în viața personală, în timp ce deficitul narcisic se sprijină pe oglindirea defectuoasă a sinelui grandios din partea mamei sale și prin intermediul idealizării de tip intelectual prin prisma filosofiei sale ce pare a fi introiectată în detrimentul unei idealizări sănătoase ale obiectelor sinelui. 1 Iulia-Elisabeta Dobre (Bădulecu) este mebru în Societatea Română de Psihologie Analitică și psihoterapeut psihanalitic în formare în cadrul INSIGHT- Asociația pentru promovarea psihanalizei teoretice si clinice. Email: iuliaelisabeta.dobre@gmail.com Revista de psihanaliză relațională Nr. 3 | 2025, București Două ipoteze de ordin psihanalitic cu privire la aspecte din opera și viața lui Immanuel Kant | 51